despre evolutie | Iulian Anghel

Cautam patternuri. Asa suntem noi, oamenii. Pe baza asta functionam, distingem formele familiare intr-o imagine plina de purici, facem conexiuni intre informatii, diagnosticam etc.

Insa recunoasterea patternurilor da si rezultate nedorite si cele mai bune exemple sunt superstitiile. Majoritatea superstitiilor se bazeaza pe eroarea logica “Post hoc ergo propter hoc“ (”Dupa aceasta, deci datorita acesteia”) sau “Succesiunea implica legatura cauzala”. Si mai explicit se poate spune ca: A s-a întâmplat înaintea lui B, prin urmare A este cauza lui B.

Asa se explica superstitiile legate de pisica neagra sau trecutul pe sub scara. Ca origine, ne putem imagina usor o persoana care a cazut intr-un sant dupa ce a vazut pisica sau s-a impiedicat de o galeata dupa ce a trecut pe sub scara.

Sunt si superstitii care au inclus o simbolistica mai puternic ancorata, cum sunt cele cu mancarimea palmelor si zbaterea ochilor.

Si mai sunt si alte fabulatii bazate pe desfasurarea concomitenta a doua evenimente (A concomitent cu B, prin urmare A influenteaza B), cum ar fi cresterea parului sau plantelor influentate de fazele lunare. E adevarat ca in trecut, neavand calendare, oamenii se ghidau dupa fazele lunii pentru a cunoaste perioada in care se afla. Noi am avut nevoie sa ii dam un inteles mai complex, pentru ca totul trebuie sa aiba o logica.

OK, lucrurile astea sunt simple, le inteleg. Succesiunea este imediata iar concomitenta este evidenta. Insa am luat parte pe la inceputul anului la o discutie in care a aparut o superstitie… deosebita in mai multe sensuri si veti intelege imediat de ce:

Friend: a facut mama clatiteee!
Eu: aaa
Friend: cica ai bani tot anul daca maninci azi clatite
Eu: pai si acum imi zici?
Friend: acum mi-a zis si ea
Eu: sunt curios in ce an a ajuns clatita in romania

E o superstitie dubioasa… Prima intrebare a fost in ce an a ajuns clatita in romania, pentru ca am impresia ca destul de recent pentru ca cineva sa poata sa observe o asemenea regula. N-am gasit inca raspunsul. Apoi mi-am pus mai multe intrebari legate de initiatorul ei. Si am ajuns la doar doua ipoteze:

1. Initiatorul era Omul-cu-memorie-de-elefant. La sfarsitul anului inca stia ca pe data respectiva de la inceputul anului a mancat clatite. In plus de asta, a facut o lista cu toate lucrurile pe care le-a facut zi de zi, dupa care le-a taiat pe cele care nu aveau nicio legatura cu bunastarea sa financiara. Si a ramas cu… clatitele.
2. Initiatorul a mers la “perfect hit”. Daca cumva l-ai fi gasit sa ii spui “Mama sa vezi ce te bat! Am mancat clatite in seara aia si sunt lefter!” ti-ar fi spus sa te duci sa cauti prin dulap si vei gasi uitata in buzunarul de la piept o bancnota veche de 10.000. Ai avut bani tot anul. Daca nu gasesti acolo, urmeaza sa te uiti intre pernele de la canapea si dupa comoda. Sunt pe-acolo niste monede…