Mi-am facut timp ieri sa-l sun pe dl. Virgiliu Raducanu si am purtat o discutie foarte amiabila. M-a ascultat cand am argumentat dorinta mea de a lasa in service doar incarcatorul, mi-a argumentat si el de ce exista aceasta procedura in service (au fost cazuri cand incarcatoarele se ardeau din cauza unui scurt in laptop) si mi-a promis ca daca il sun cand mai ajung la service, se rezolva.

Azi am fost la service si s-a rezolvat. Am lasat numai incarcatorul.

Asa ca daca aveti probleme la service, va recomand sa-l sunati, sunt convins ca intr-un fel sau altul se vor rezolva. Numarul de telefon il veti gasi pe cel putin 10 afise aflate pe peretii camerei in care se face receptia.

Acum sunt in asteptarea incarcatorului reparat/inlocuit si nu cred ca va mai fi nevoie sa revin cu episoade de-astea otevistice. Cel putin nu pe subiectul asta

Saptamana trecuta, dupa ce cineva de pe un IP al Romsoft a cautat “tony si dorel” pe google si a ajuns la mine, mi-a explodat counterul de vizite pe acel post. Linkurile trimise de primul vizitator pe messenger in toate colturile tarii si-au facut datoria.

Apoi am mai avut parte de cautari in interiorul blogului pe termenul “Virgiliu”. Chiar in seara asta, cineva cu un IP de la Serviciul de Telecomunicatii Speciale a facut cautarea asta.

Beneficiarii STS sunt:

• Parlamentul Romaniei
• Presedintia Romaniei
• Guvernul Romaniei
• Institutiile care desfasoara activitati in domeniul apararii, sigurantei nationale si ordinii publice
• Administratia publica centrala si locala
• Autoritatea judecatoreasca
• Curtea de Conturi
• Curtea Constitutionala

Iar intrebarea mea e: cine sta cu ochii pe mine?!

Voi fi cat pot de scurt: daca intentionati sa cumparati produse IT de la Depozit, ganditi-va si la service, nu numai la pret, asa cum am facut eu. Veti avea nevoie.

Laptopul pe care-mi petrec cea mai mare parte din timp l-am cumparat in toamna, deci este inca in garantie. Saptamana trecuta mi se strica alimentatorul. OK, imi fac timp si ma interesez de service (Romsoft). E la mama naibii, la Semanatoarea, sau Sema Park cum i se spune acum. Dau o fuga pana acolo. Las masina la intrarea in “parc”, ca e cu bariera, si merg vreo 5 minute pe jos pana la intrarea in sediu.

Intru pe o usa plina de afise. Imi atrage atentia unul mare pe care scria ceva de genul “Incinta intens monitorizata video“. Ma rog, daca vor oamenii sa se laude…

Dau de inca doua usi, pe fiecare scriind acelasi lucru: Romsoft Service si programul. Intru pe cea din dreapta iar aia ma expediaza la cealalta. Tind sa cred ca e un joc de-al lor de gen Pong.

Intru pe alanta usa unde dau de doi baieti preocupati cu… nu stiu ce. Le spun rapid ca mi s-a stricat incarcatorul la laptop. Unul din ei, Tony, imi cere docomentele. Ii dau certificatul de garantie, factura, bonul. Eu, ca un om normal (sau anormal?) la cap, ma gandeam ca imi vor face o constatare si imi vor da un alt incarcator. HEH! Ia, atentie la raspunsul lui Tony (urmeaza citate din memorie):

– Sa stiti ca va trebui sa va retinem si laptopul in service.

Eu: What?! Ok, ma asteptam oarecum sa-mi spuneti ca nu se schimba pe loc, dar de ce e nevoie sa imi retineti SI LAPTOPUL?

Tony: Pentru ca nu sunt scrise separat pe factura. Daca erau separat, era altceva.

Eu: Si in cazul asta nu puteti verifica pe loc sa vedeti ca laptopul functioneaza, sa faceti o nota constatatoare si sa lasam chitibusurile birocratice?

Tony: Nu.

Eu: Bun, dar eu am ceva lucrari pe hard pe care nu vreau sa le pierd. Imi garantati cumva integritatea datelor?

Tony: Nu – si vazand ca imi schimb culoarea, creste volumul – scrie si in certificatul de garantie ca nu garantam datele din produsele aduse in service.

Eu: Dar laptopul meu FUNCTIONEAZA!!

El: Asa scrie pe factura.

In punctul asta imi dau seama de ce pe usa de la intrare scria tipator ca incinta e intens monitorizata. In mod sigur, unii i-au snopit pe domnii tehnicieni de le-au sarit capacele. Ii cer sa vorbesc cu un sef. Individul Tony ii cere celuilalt individ numarul lui Dorel, sefu.

Dorel raspunde plictisit. Ii spun rapid povestea. Imi spune aceeasi poveste, cu factura. Ii spun ca totusi nu este foarte normal sa se intample asa. Putin ii pasa. Ii spun ca ma voi adresa ANPC si zice “Aaa, bine”.

Cer tehnicienilor numarul de la “Protectia Consumatorilor” mi-l arata amandoi intr-o miscare, scris undeva deasupra lor. Sun acolo ca sa vorbesc cu un robot. Ala-mi zice ca pot sa completez un formular pe site sau sa duc petitie scrisa. Vax. Inchid, ii mai zic vreo doua lui Tony, imi iau hartoagele si plec.

Acelasi drum lung pana la poarta… Pe drum ma plictisesc tare si il sun iarasi pe Dorel sa-l intreb cum a ajuns director. Nu o fac insa, ci il informez pentru a doua oara ca nu ma las, ca intr-o tara civilizata daca nu imi inlocuiau alimentatorul pe loc imi dadeau altul de imprumut ca sa pot lucra etc. Zice ca nu se poate.

Zic ok, dar cu protectia datelor cum ramane? Eu nu risc sa pierd totul din cauza politicii lor de cacao. Zice asa: “Pai datele sunt responsabilitatea utilizatorului, nu a noastra”. DA, asta ziceam si eu! Lasati-ma sa am eu in grija datele, si voi ocupati-va de nenorocitul de incarcator!!!

Evident, NU SE POATE.

Pe la mijlocul discutiei am observat ca a schimbat tonul si vocabularul, gandindu-se probabil ca il inregistrez. Bine gandit.

Asa.

Ajuns acasa, vad ca pe anpc.ro nu exista niciun formular de petitie, asa ca citesc in detaliu certificatul cu pricina. Zice ca incarcatoarele au statut de “consumabile” si ca au o perioada de garantie mai scurta. Atat. Pai daca-s consumabile ce mama zmeilor fac atatea figuri?

In plus, mai scrie asa:

“In cazul in care considerati ca drepturile dvs. legale au fost incalcate, sunati la telefon: 0744.xxx.xxx – Virgiliu Raducanu (http://www.dc-shop.ro/reclamatie)”

Era tarziu si nu l-am mai sunat. Intru la adresa respectiva, unde dau de o pagina pe care scrie: “Pentru moment, nu exista produse in aceasta categorie.” Funny, nu?

Dar il voi suna luni la prima ora si pe domnul Raducanu si voi reveni cu Episodul 2, “Virgiliu”.