In sfarsit si o veste buna. Mi-au placut reactiile la articolul lui Florian Bichir: Patriarhul şi opera socială. Comentariile de acolo mi-au dat o speranta.
Articolul a mai fost comentat intr-un “misto” amar de catre Nastafavrie si preluat de TLP iar Meda i-a batut obrazul autorului.
Dar cum am spus la inceput, comentariile plasate direct pe articol mi-au adus putina liniste, si ma bucura si faptul ca acel articol a tot intarziat sa apara. Adica unora chiar le-a fost jena sa ia o pozitie ferma alaturi de dl. Daniel. Altii insa au ales sa-i pupe fundul in vazul lumii, in desarta iluzie ca lumea le-ar impartasi fetisul.
Va sa zica, in viziunea d-lui jurnalist telog Bichir, biserica se ocupa de mantuirea de dupa moarte. Probabil pe sistemul descris James Huber in celebra metafora.
L.E.
Am uitat sa subliniez un lucru. Am observat si din discutiile cu alti adepti ai bisericii ca atunci cand vine vorba de institutia lor iubita, se practica devierea asta a atentiei catre alte probleme. Exact ca aici:
Dar să vii şi să-l acuzi pe Întâistătătorul singurei instituţii care mai funcţioneză normal în această ţară e prea mult. E lipsă de bun-simţ, e chiar o provocare. Mai bine să lăsăm Biserica în pace şi să ne ocupăm de cei care au distrus această naţiune: politicienii.
Hai chiar asa prosti ne credeti? Functioneaza “normal” pentru cine? Si de ce s-o lasam in pace? Ignoranta e o virtute pentru voi?
Update important!
Iata niste dezvaluiri cu privire la dl. Bichir gasite pe forumul crestinortodox.ro.
Extras:
Dupa ayatollahul Tismaneanu si papesa Mungiu a mai aparut pe piata “societatii civile” si “padre” Bichir, “consilier de taina” si trompeta de serviciu pentru Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane, PF Daniel Ciobotea, dar si asa zis “preot” in secta stilista “Adevarata Biserica Ortodoxa din Romania”
Daca e adevarat, lucrul asta explica patosul pupacelii…
