In postul anterior am scris la modul minimal despre efectele filmului Home in masa verde a micilor ultra-bio-ecologisti. Acest film intareste convingeri create in timp, de tot felul de alte filme si curente care prevestesc sfarsitul lumii. Pentru ca am fost acuzat ca nu sustin aceasta cauza nobila, ma simt nevoit sa precizez de ce nu cred ca sustinerea unui astfel de film este o cauza nobila. (more…)
Am vazut dimineata “Home” la recomandarea unor prieteni.
Linkul spre versiunea HD este http://www.youtube.com/watch?v=jqxENMKaeCU
Filmul este o realizare cinematografica si fotografica notabila, desi tehnologia folosita da un aer de falsitate cadrelor. Este plin de lucruri adevarate dar legaturile intre cauza si efect sunt de multe ori cateodata false, interpretate gresit, din naivitate sau in mod intentionat. Eroziunile si topirea ghetarilor sunt lucruri perfect naturale ce se petrec pe Pamant diinainte de industrializare. Atunci cine a fost de vina pentru ele?
Raspandirea sentimentului de vina si nesiguranta sta la baza tuturor evanghelizarilor. In felul asta, lumea “prinsa” in aceste capcane ia atitudine si vine cu idei. Este cel mai eficient mod de control al oamenilor, pentru ca in loc sa impui niste reguli foarte restrictive ca autoritate, creezi lumii dispozitia de a propune singura acele reguli. Interesele sunt foarte mari, si, ca de obicei, sunt de natura comerciala. Despre asta am mai scris aici.
Nu ma asteptam sa gasesc atat de usor exemple despre ceea ce am scris mai sus. Cineva acolo sus grabeste procesul. Pe Green Blog deja se pune o problema: (more…)
Ma aflam azi mai devreme la Militari Shopping City, in cautare de diverse. Mi-am facut treaba si zic sa intru si in hypermarket, sa-mi iau de-ale gurii. Aveam in mana o punga cu produse de imbracaminte si apa plata si pe umar rucsacul cu laptopul. E un rucsac mic, plat, cat pentru 15 inch.
Asa… si la intrare e domnul ala de la paza care infoliaza chestii cumparate de-afara. Dupa ce ma chinui sa scot umerasele din punga pentru a putea incapea pe gaurica aia mica a aparatului, omul imi spune ca trebuie sa infolieze si rucsacul sau sa-l las la cutie.
– What? Cum sa imi infoliati rucsacul? Cum il mai tin? Am in el un laptop si actele firmei, cum sa-l las in cutiile astea?
– Da, dar si noi avem laptopuri in magazin. (more…)
In urma cu cateva luni am postat o prezentare a lui Philip Zimbardo despre cat de usor trecem de la statutul de oameni buni la cel de monstri.
Azi am gasit secvente din studiul original al lui Milgram, despre care era vorba in acel speech. Interesant este ca “autoritatea” in cauza nu este una militara sau politieneasca, ci este reprezentata de un simplu psiholog. Putea fi orice altceva. (more…)
Am aruncat un ochi peste statistici si uite ce gasesc:
beatels trilurilu – “beateles” mancati-as gasesti pe truliluli nu pe trilurilu
minciuni sa pleci de acasa – faza cu “ma duc la un coleg/colega” nu mai tine?
iulian talent – da baroane!
bate-n usa cineva – si te-ai gandit tu sa-l cauti pe google…
melodii desteptatoare – incearca orchestra de camera a Institutului pentru Neuroinformatica a Universitatii din Bochum
jocuri de pupat - sa inteleg ca ai gasit o minciuna buna sa pleci de acasa? 
)
imbracat in aur dumnezeu – m-ai prins aici, nu stiu ce as putea comenta. Help? SOMEONE?
Va dati seama ca nu-i ceva de bine, nu?
Voi fi cat pot de scurt: daca intentionati sa cumparati produse IT de la Depozit, ganditi-va si la service, nu numai la pret, asa cum am facut eu. Veti avea nevoie.
Laptopul pe care-mi petrec cea mai mare parte din timp l-am cumparat in toamna, deci este inca in garantie. Saptamana trecuta mi se strica alimentatorul. OK, imi fac timp si ma interesez de service (Romsoft). E la mama naibii, la Semanatoarea, sau Sema Park cum i se spune acum. Dau o fuga pana acolo. Las masina la intrarea in “parc”, ca e cu bariera, si merg vreo 5 minute pe jos pana la intrarea in sediu.
Intru pe o usa plina de afise. Imi atrage atentia unul mare pe care scria ceva de genul “Incinta intens monitorizata video“. Ma rog, daca vor oamenii sa se laude… (more…)
… e ca un pahar. Il poti umple cu ce vrei tu. Poti turna in el activitati diverse, le poti pune pe rand, rezultand un cocktail multicolor, sau le poti amesteca, band apoi doza zilnica, cu paiul.
Paharul meu nu e foarte voluminos, in principal pentru ca am lasat o activitate densa sa se depuna fund si pe pereti. Si pana il curat de tot, voi strecura cu greu altele pe langa ea.
De fapt, ce zic? Nu l-am mai vazut curat de peste 10 ani.