Overkill = any effort that seems to go farther than would be necessary to achieve its goal.
Archive for Martie, 2009
Colin Hay - Overkill
Duminică, Martie 29th, 2009“Dansez pentru tine, stapane!” (poveste fictiva)
Sâmbătă, Martie 28th, 2009
Da baroane, pentru tine fac ce vrei. Acasa imi moare mama, tata, sotul, sotia, copilul, asa ca sunt mascariciul tau. Sunt la capatul puterilor, mi-am pierdut orice speranta ca vreun spital din lumea asta sa dea dovada de omenie.
Jupanii aia din industria farmaceutica vor palate, yachturi, putere, material de spaga pentru guverne… Eu nu am ce sa le dau, asa ca vin la tine, ca tu vrei audienta, vrei ca lumea sa rada si sa se amuze. Voi fi saltimbancul tau, imi voi rupe oasele cateva saptamani, pentru ca tu sa razi si sa-ti umpli buzunarele. In timp ce acasa la mine se stinge o viata incet si chinuit.
Ce mi-a mai ramas de pierdut?
Vrei sa spun cat de mult imi place emisiunea ta? Sigur! Sa suport comenzile lui Banica ranjetele lui Wilmark, fitele lui Petre si Beatrice si glumele Popeascai? Fara probleme! Daca am noroc de un partener bun si simpatic nici nu ma mai intereseaza de onorariile platite tuturor. Voi fi fericit pentru tine, bogatule si-mi voi varsa lacrimile-n direct. Ma voi lasa calcat in picioare de oameni care n-au fost niciodata in cosmarul in care m-am trezit.
Vad atata durere in cei cu care impart cosmarul incat nici nu mai stiu daca e corect sa lupt impotriva lor. Ai niste destine in maini si ai putea sa le schimbi in bine chiar in momentul asta, dar stim ca-ti place intai sa te distrezi, asa ca dansam de ne sfaraie calcaiele, dupa cum ne canti. Fiecare cu prioritatile lui.
Si vorbind de prioritati, iti multumesc ca ai evaluat cazul meu si ca m-ai ales pe mine dintre miile de oameni cu probleme. Gravitatea situatiei mele s-a potrivit cu lungimea emisiunii tale, asa ca am avut intaietate fata de cazurile foarte urgente, la care era nevoie de un ajutor imediat. Imi dau seama ca nu-ti permiteai sa moara cineva in mijlocul saptamanii a doua. Nu pot sa-ti spun cat iti multumesc.
Acum serios stapane, de ce nu dai din milioanele alea din buget cate 50.000 pe saptamana unui om aflat in culmea disperarii? Fara balci si chinuri de saptamani intregi. Dupa ce ii dai banii roaga pe cineva din familie sa realizeze un act artistic, oricare ar fi el si atat cat se pricepe. O vor face cu cea mai mare placere. Fara juriu. Si ia cu tine cate o vedeta care sa vina pur si simplu pentru a ajuta. Ea isi face imagine, tu iti faci imagine, poti umple 3 ore de emisie cu povestea respectiva si toti faceti cate un mare bine mai multor familii - vreo 52 pe an. Mai raman si bani de benzina si protocol.
Superstitii
Vineri, Martie 27th, 2009Cautam patternuri. Asa suntem noi, oamenii. Pe baza asta functionam, distingem formele familiare intr-o imagine plina de purici, facem conexiuni intre informatii, diagnosticam etc.
Insa recunoasterea patternurilor da si rezultate nedorite si cele mai bune exemple sunt superstitiile. Majoritatea superstitiilor se bazeaza pe eroarea logica “Post hoc ergo propter hoc“ (”Dupa aceasta, deci datorita acesteia”) sau “Succesiunea implica legatura cauzala”. Si mai explicit se poate spune ca: A s-a întâmplat înaintea lui B, prin urmare A este cauza lui B.
Asa se explica superstitiile legate de pisica neagra sau trecutul pe sub scara. Ca origine, ne putem imagina usor o persoana care a cazut intr-un sant dupa ce a vazut pisica sau s-a impiedicat de o galeata dupa ce a trecut pe sub scara.
Sunt si superstitii care au inclus o simbolistica mai puternic ancorata, cum sunt cele cu mancarimea palmelor si zbaterea ochilor.
Si mai sunt si alte fabulatii bazate pe desfasurarea concomitenta a doua evenimente (A concomitent cu B, prin urmare A influenteaza B), cum ar fi cresterea parului sau plantelor influentate de fazele lunare. E adevarat ca in trecut, neavand calendare, oamenii se ghidau dupa fazele lunii pentru a cunoaste perioada in care se afla. Noi am avut nevoie sa ii dam un inteles mai complex, pentru ca totul trebuie sa aiba o logica.
OK, lucrurile astea sunt simple, le inteleg. Succesiunea este imediata iar concomitenta este evidenta. Insa am luat parte pe la inceputul anului la o discutie in care a aparut o superstitie… deosebita in mai multe sensuri si veti intelege imediat de ce:
Friend: a facut mama clatiteee!
Eu: aaa
Friend: cica ai bani tot anul daca maninci azi clatite
Eu: pai si acum imi zici?
Friend: acum mi-a zis si ea
Eu: sunt curios in ce an a ajuns clatita in romania
E o superstitie dubioasa… Prima intrebare a fost in ce an a ajuns clatita in romania, pentru ca am impresia ca destul de recent pentru ca cineva sa poata sa observe o asemenea regula. N-am gasit inca raspunsul. Apoi mi-am pus mai multe intrebari legate de initiatorul ei. Si am ajuns la doar doua ipoteze:
- Initiatorul era Omul-cu-memorie-de-elefant. La sfarsitul anului inca stia ca pe data respectiva de la inceputul anului a mancat clatite. In plus de asta, a facut o lista cu toate lucrurile pe care le-a facut zi de zi, dupa care le-a taiat pe cele care nu aveau nicio legatura cu bunastarea sa financiara. Si a ramas cu… clatitele.
- Initiatorul a mers la “perfect hit”. Daca cumva l-ai fi gasit sa ii spui “Mama sa vezi ce te bat! Am mancat clatite in seara aia si sunt lefter!” ti-ar fi spus sa te duci sa cauti prin dulap si vei gasi uitata in buzunarul de la piept o bancnota veche de 10.000. Ai avut bani tot anul. Daca nu gasesti acolo, urmeaza sa te uiti intre pernele de la canapea si dupa comoda. Sunt pe-acolo niste monede…
Japca de la Uniunea Compozitorilor
Vineri, Martie 27th, 2009Nu stiu cat de vizibila a fost stirea asta, dar cunosteam metodele extorsioniste ale UCMR-ADA de cativa ani, de pe vremea cand un prieten care avea un icafe in constanta a primit o “vizita” de la reprezentantii ei in cautare de bani. Amicul asculta radio Contact in locatie.
Asadar, taximetristii nu mai au voie sa asculte radio cu clientul in masina decat daca platesc o taxa lunara. Nu conteaza ca si pasagerul si taximetristul platesc (poate de mai multe ori) taxa radio sau ca atat posturile de radio cat si compozitorii platesc Uniunii. Am spus ca oamenii pot plati de mai multe ori abonamentul radio pentru ca in cazul in care ai o firma cu sediul in locuinta proprie, platesti si ca firma si ca persoana fizica.
Si chestia asta nu m-ar afecta prea tare pentru ca nu prea umblu cu taxiul, iar daca se intampla si am chef de muzica imi pun castile la telefon.
Insa cautand informatii pe situl Uniunii Compozitorilor, am gasit in fisierul de informare urmatorul articol:
10) PENTRU UTILIZAREA OPERELOR MUZICALE PE INTERNET
ACTE NORMATIVE:
- Decizia ORDA nr.174/24.12.2004 prin care s-a publicat in M.Of., Partea I nr. 845/19.09.2005, Anexa 2 Metodologia privind utilizarea operelor muzicale pe Internet si drepturile patrimoniale cuvenite titularilor drepturilor de autor
- Decizia ORDA nr.192/08.09.2005 prin care se desemneaza UCMR-ADA colector al remunaratiilor cuvenite titularilor de drepturi de autor pentru utilizarea operelor muzicale pe internet, potrivit Deciziei ORDA nr.174/24.12.2004
- Remuneratii datorate:
a) pentru utilizarea operelor muzicale constand in ascultarea acestora de catre public cu titlu gratuit sau utilizarea ca muzica ambientala, se va achita o remuneratie anuala de 300 Ron
In acelasi timp, in sectiunea Utilizatori > Tarife, scrie urmatoarele:
Internet
Is currently being negotiated.
Cu alte cuvinte, este doar o chestiune de timp pana vom fi luati pe sus si pusi la plata pentru embedurile youtube postate pe bloguri. Sweet, nu?
Eu propun ca pentru felul in care exploateaza ei slabiciunile noastre muzicale, sa le multumim cu aplauze:
Consiliul Director UCMR-ADA
Componenta Consiliului Director, ales in Adunarea Generala Ordinara UCMR-ADA din 08.03.2007:
Adrian Iorgulescu - Presedinte UCMR-ADA
Anton Suteu - Vicepresedinte UCMR-ADA
Membri: Horia Moculescu, Eugen Rotaru, Iulian Vrabete, Dan Balan, Maia Ciobanu, Mihai Pocorski, Viorel Gavrila, Gabriel Basarabescu, Vlad Ulpiu, Petru Stoianov, Marius Moga, Laurentiu Duta.
Teorie despre involutia omului
Joi, Martie 26th, 2009Eu si vecinul cu care impart frateste un gard de plasa avem fiecare cate un motan “de curte”. Fiecare cu povestea lui, fiinte abandonate pe strada. Ei sunt regii celor doua curti. S-au imprietenit. Patruleaza impreuna si isi apara teritoriile impreuna. Nicio pisica din vecini nu sta mai mult de cateva minute in zona, ca au si aparut s-o indeparteze. Pardon. Nicio pisica cu stapan.
Saptamana trecuta si-a facut aparitia o pisicuta mica si pricajita. Au marait-o motanii putin, din obisnuinta, dar apoi au acceptat-o. Azi am reusit prima oara sa o mangai, si s-a atasat imediat. Scriu postul asta cu ea in brate. A trecut prin multe… Dupa cum arata, a fost un timp pisica de casa. Nu are purici, nu miroase ca maidanezele, este pufoasa… si doar putin murdara de la podurile pe unde si-a cautat adapost. Si are nevoie de multa afectiune.
Dar voiam sa scriu despre involutia omului. De ce omul are nevoie de manifestari atat de zgomotoase si evidente vizual pentru a exprima bucuria, amuzamentul, tristetea sau alte emotii? Pentru ca si-a pierdut capacitatea de a empatiza, pentru ca nu isi mai simte “aproapele” si pentru ca nu-l mai intereseaza fleacurile astea. La ce i-ar ajuta omului asa ceva cand el trebuie sa ucida in masa sau individual, sa evacueze datornici, sa omoare pentru a se hrani sau a se imbraca sau pur si simplu fara motiv, sa ignore suferinta altora pentru propriul confort… ?
Si ca sa raspund invitatiei Ioanei de a completa lista de lucruri pe care le avem de invatat de la animale: Trebuie sa invatam ceea ce am uitat demult - sa simtim si sa intelegem. Si in felul asta nu vom mai avea nevoie poate de atatea lacrimi.
Snapshots
Miercuri, Martie 25th, 2009Anthony Suau a castigat World Press Photo of the Year 2008 cu un instantaneu pe care il puteti vedea aici. Legile copyright sunt intr-atat de stupide incat nu poti publica un thumbnail cu link spre fotografia castigatoare.
Plecand de la aceasta, un editorialist fara nume de la Photo Magazine captureaza in scris cateva cadre din acest regim tiranic in care ne continuam in mod surprizator viata. Probabil ca editorialul respectiv va disparea fara urma odata cu lansarea urmatorului numar al revistei, asa ca daca va place salvati o copie.
Votezi pentru planeta Pamant?
Marţi, Martie 24th, 2009
Mare zarva mare! Sambata asta, cu totii, cu mic cu mare, vom putea vota. Primul vot Global din istoria Pamantului. Environmentalisti profesionisti si amatori din toata lumea, unitiva!
O ocazie unica! Nu ezita! TU poti face diferenta (whatever the hell that means)! Voteaza! Salveaza Planeta! Opreste incalzirea globala! Nu vei regreta!
Oare?!
Cu sau fara votul tau, aceasta cauza isi va atinge scopul. Se va “intruni” acel miliard de voturi. Cum? Pai cine naiba le numara? “Cauza” e deja castigata, stai linistit. Toata media va vui.
Dar ce-ar fi daca votul tau ar conta?
- Nu ai mai putea sa folosesti masina pe care o ai acum. Ai fi obligat sa iti cumperi una mult mai scumpa, asa-zis “ecologica”.
- Taxele “verzi” s-ar inmulti si ar creste exponential. Banii ar ajunge acolo unde trebuie. Problema e ca “trebuie” in alte parti.
- Autorizatiile “de mediu” nu s-ar mai acorda asa usor pentru intreprinderile mici si mijlocii. Ele ar costa enorm. Dar asta nu ar fi o problema pentru corporatii.
Ce ar ramane neschimbat? (mai mult…)
